Când semnăm un contract, ne uităm prima dată la salariu, iar următoarea întrebare este legată mereu de programul de muncă. Deși sintagma „program de 8 ore” pare să fie standardul universal, realitatea din piața muncii este mult mai nuanțată. Programul de muncă în schimburi, programul flexibil sau munca de noapte sunt situații frecvente, iar toate acestea sunt reglementate de Codul Muncii.

Acest ghid își explică în detaliu ce înseamnă programul de muncă și care sunt drepturile tale.

Ce înseamnă, de fapt, „programul de muncă”?

Codul Muncii definește programul de muncă drept orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îşi îndeplineşte sarcinile, conform contractului de muncă.

Un detaliu esențial, care adesea creează confuzie, este pauza de masă. De regulă, aceasta nu este inclusă în timpul de muncă, ceea ce înseamnă că nu este plătită, decât dacă s-a negociat altfel prin contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern. Important: spre deosebire de regulile generale ce se aplică adulților, în cazul tinerilor sub 18 ani legea impune în mod expres durata minimă a pauzei de masă: cel puțin 30 de minute, acordate obligatoriu dacă timpul de lucru depășește 4 ore și jumătate.

Programul de muncă: de la standardul clasic la excepții

Majoritatea contractelor din România sunt încheiate cu normă întreagă, respectând modelul clasic: 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, distribuite uniform de luni până vineri, cu weekendul liber.

Totuși, legea intervine și de această dată cu măsuri de protecție suplimentare pentru minori. Dacă angajatul are sub 18 ani, durata maximă a timpului de muncă este limitată la 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână.

În domenii dinamice precum retailul, sănătatea sau serviciile de pază, programul fix este mai degrabă o raritate. În funcție de specificul activității, poți întâlni mai multe forme de organizare a timpului, toate perfect legale dacă sunt specificate în contract:

Programul de lucru inegal: Acesta permite o fluctuație a orelor zilnice. Este legal să lucrezi 10 ore într-o zi și doar 6 ore în ziua următoare, atâta timp cât, la finalul săptămânii, totalul orelor lucrate nu depășește norma de 40 de ore. Această flexibilitate trebuie însă menționată clar în contractul individual de muncă.

Program de lucru individualizate (flexibil): Durata zilnică a timpului de muncă este împărțită în două perioade: o perioada fixă, în care angajatul se află la locul de muncă, și o perioada variabilă, în care salariatul își alege orele de sosire și de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic. Acest mod flexibil de organizare se poate stabili pe perioade limitate, la solicitarea angajatului, iar angajatorul are obligația legală de a motiva în scris orice refuz, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea cererii.

Durata specială a programului de muncă: Pentru anumite sectoare de activitate, se poate stabili o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore. În cazul unui program de muncă de 12 ore, acesta va fi urmat ulterior de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Program de lucru în schimburi: Presupune rotația angajaților pe același post pentru a asigura continuitatea activității. Asta înseamnă un program variabil, în care intervalele orare de muncă se schimbă de la o zi la alta sau de la o săptămână la alta. Codul Muncii permite munca în ture atât timp cât: se respectă numărul maxim de ore, angajații au repaus săptămânal, iar orele de noapte sunt compensate potrivit legii.

Munca de noapte: ce drepturi există?

Dacă activitatea ta se desfășoară noaptea, Codul Muncii prevede compensații clare pentru efortul suplimentar pe care îl depui. Legal, intervalul considerat „muncă de noapte” este cel cuprins între orele 22:00 și 06:00. Totuși, pentru a beneficia de drepturile specifice, trebuie să îndeplinești una dintre condiții:

  • Să lucrezi cel puțin 3 ore în intervalul de noapte (22:00 – 06:00);
  • Să efectuezi muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul tău lunar de lucru.

Dacă te încadrezi la condițiile de mai sus, legea îți oferă două opțiuni de compensare:

  • Program redus: Lucrezi cu o oră mai puțin (7 ore în loc de 8), dar ești plătit pentru 8 ore complete.
  • Sporul de noapte: Primești un spor de 25% din salariul de bază pentru munca prestată în timpul nopții.

Pentru acest tip de program, angajatorul este obligat să îți asigure un examen medical gratuit înainte de a începe activitatea și, ulterior, periodic. Mai mult, dacă la un moment dat starea ta de sănătate se degradează și medicul constată că acest lucru este cauzat de tura de noapte, ai dreptul legal să fii transferat la o muncă de zi potrivită pentru tine.

Cine nu are voie sau nu poate fi obligat să lucreze noaptea? Tinerii sub 18 ani nu pot presta muncă de noapte, iar femeile gravide, lăuzele, cele care alăptează, precum și părintele singur nu pot fi obligați să lucreze noaptea. 

Reducerea programului de muncă pentru gravide și telemuncă pentru părinți

În cazul în care ești însărcinată și nu poți sta la locul de muncă timp de 8 ore/zi din motive de sănătate, legea  permite reducerea programului de lucru pentru gravide la 6 ore pe zi, fără nicio modificare salarială. 

Concret, OUG 96/2003 precizează că: "în baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale."

Pentru a beneficia de acest drept legal, ai nevoie de:

  • Document medical care să demonstreze că ești gravidă
  • Adeverință medicală în care să fie specificat faptul că nu poți îndeplini norma întreagă de muncă
  • Cerere către angajator în care să soliciți programul de lucru redus - descarcă modelul de cerere de aici, completează-l și depune-l la departamentul HR, împreună cu restul documentelor.

De asemenea, angajații care au în întreținere copii de până la 11 ani au dreptul la 4 zile pe lună de telemuncă sau muncă la domiciliu. Dacă ambii părinți sunt angajați, cererea trebuie însoțită de o declarație pe proprie răspundere că celălalt părinte nu solicită același beneficiu în aceeași perioadă. În cazul părinților copiilor cu dizabilități, din 12 octombrie 2025 prevederile legale au fost modificate. Câte zile de telemuncă au aceștia, poți citi aici.

Orele suplimentare și norma de muncă

Dacă alegi să rămâi peste program ca să-ți termini treaba, e bine să știi că legea face o distincție clară: orele suplimentare sunt recunoscute oficial doar dacă vin la cererea angajatorului. Chiar și așa, această perioadă rămâne legală atâta timp cât nu se depășește pragul de 48 de ore de lucru pe săptămână. Excepție sunt doar situațiile de forță majoră sau alte situații urgente care previn producerea unor accidente.

Mulți angajați se așteaptă ca orele suplimentare să se vadă imediat în fluturașul de salariu. Totuși, Codul Muncii stabilește o altă prioritate: compensarea prin ore libere plătite. Mai exact, pentru orele lucrate suplimentar, angajatorul trebuie să îți ofere ore libere în următoarele 90 de zile calendaristice. Banii intervin doar dacă nu este posibilă, în termenul prevăzut de lege, compensarea prin timp liber. În această situație, orele suplimentare se adaugă ca un spor la salariu, a cărui valoare se negociază, dar care, conform legii, nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

În ceea ce privește norma de muncă, termenul se aplică tuturor salariaților și definește, practic, totalul sarcinilor tale, care trebuie să fie gândite astfel încât să le poți termina într-un ritm normal, fără să te epuizezi. Important de reținut: cele 8 ore de program nu înseamnă muncă „la foc continuu”, ci includ și pauzele legale sau micile întreruperi tehnice necesare.

Dincolo de orele petrecute la birou sau în schimburi, Codul Muncii protejează strict și dreptul la zile libere. Sărbătorile legale și concediile de odihnă nu sunt opționale, ci esențiale pentru refacerea capacității de muncă. Pentru o planificare din timp, poți consulta lista completă a zilelor libere din 2026 și alte situații speciale în acest articol. 

Iar dacă lucrezi în HR și toate aceste aspecte despre schimburi, muncă de noapte sau ore suplimentare par complicat de gestionat manual, cu Papervee scapi de asta. Platforma digitalizează complet pontajul, iar gestionarea orelor suplimentare devine automată: sistemul înregistrează exact timpul lucrat peste program, asigurând transparență totală atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Testează platforma Papervee. 

Îți dorești să fii la curent cu noutățile din domeniul HR? Abonează-te la Newsletter Papervee și nu rata nicio știre importantă.